luni, 22 aprilie 2013

De ce citesc eu...

O întrebare care mi-a fost pusă în repetate rânduri pe diferite tonuri şi cu diferite intenţii. Întotdeauna am dat un răspuns aproximativ, însă niciodată nu mi-am exprimat în totalitate sentimentele mele legate de citit.
A fost o vreme în clasa a şasea când eram singură. Nu aveam colegi care să mă placă in mod special, cu alte cuvinte marea majoritate a clasei mele mă ura fără un motiv aparent, nu aveam acea "cea mai buna prietena pentru totdeauna" la care visasem intotdeauna şi nu aveam nici unde să fug. Mi-am găsit refugiu în camera în care ştiam că niciunul dintre ei nu ma va urma. Am găsit alinare in cărţi.
Am învăţat să fiu o fată independentă şi curajoasa, am învăţat că iubirea adevarată poate sa învingă diferenţele dintre un vampir care sclipeşte şi o muritoare mult prea timidă, am învăţat să joc Vâjthaţ pe mătura imaginaţiei mele. Mi-am deschis aripile şi am yburat spre noi orizonturi, dar am şi plâns. Oh cât am plâns. 
Am plâns pentru că personaje imaginare, alcătuite din cerneală şi hârtie sufereau. Am plâns pentru că nu eram înţeleasă şi mă simţeam atât de bine citind încât imi era greu să revin la realitatea ce îmi părea atât de fadă şi de lipsită de sens.  Am plâns pentru că am dat ultima pagină, pentru că am fost pentru ultima oară la Hogwarts şi pentru că l-am sărutat ultima dată pe Edward, pentru că mi-am pierdut prietenii.
Acum, sunt în clasa a noua, am cei mai minunaţi colegi din lume şi totuşi... Şi totuşi încă nu mă pot deylipi de cărţi. Atunci citeam ca să ştiu că nu sunt singură. Acum citesc pentru că nu pot să trăiesc fără asta. Cineva a spus odată: Un om care nu citeşte are de trăit doar o viaţă, pe când unul care citeţte trăieşte o mie. Păi, sincer, asta este adevărat. Mă simt conectată intr-un fel cu toate acele poveşti care curg prrin venele mele. Mă simt ca un trunchi de copac din care încep să se dezvolte poveşti romanţe, sentimente intense, nesiguranţe şi îmi dau seama ca trăiesc ărin cuvinte, respir cerneală şi îmbrac foile pline de amintiri. Sunt un om de hârtie. Dar am realizat şi altceva. Uneori citesc şi pentru că nu vreau să înfrunt viaţa. Mi se pare mai uşor să mă duelez cu Lordul Cap de Mort decât să îi spun unui bâiat ce simt. Mi se pare mai real sa caut fericirea alaturi de un zombi fermecator... Simt ca traiesc in acele pagini.
Si nu in ultimul rand, asa am invatat sa iubesc frumusetea. Asa ca ma inclin in fata domnilor si doamnelor autoare care mi-au dat un motiv sa devin cine sunt astazi.
Cele 10 motive pentru care ar trebui sa cititi:
1. Placere. Cel mai important poate. Daca nu va face placere, nu v-as bliga, insa sunt convinsa ca oricine are in el acel ceva ce ii permite sa se bucure de lectura. De oricare fel ar fi ea. Trebuie numai sa gasiti cartea potrivita.
2. Invatatura. Desi nu vi se pare, cartile va ajuta foarte mult. Chiar si cele in care este vorba despre o fata care ucide zombii. Invatati sa vorbiti cu usurinta, sa dezvoltati ideile intr-un mod armonios pe care compatriotii vostri care joaca "LOL" nu pot sa o faca.
3. Un loc pasnic. Va puteti refugia in carti si va puteti concentra pe actiune cand vi se pare ca viata reala este prea mult.
4. Informatii. Nu de genul "Everestul are n kilometri". Puteti gasi multe chestii si mai interesante sau puteti da peste muzica buna. Asa am descoperit eu trupa "Evanescence"
5. Descoperirea sinelui. Asa o poti face. Te identifici cu personajele, le admiri curajul si te modelezi dupa ele. Adopti aceleasi valori si in acest fel aflii cine esti si cine ai vrea sa fii.
6. Mirosul de carte noua. Un motiv banal dar pretios. Un mic dar care te face sa zambesti.
7. Prieteni. Prietenia este foarte valoroasa pentru orice cititor si sa dobandesti prieteni pasionati de lectura este unul dintre cele mai frumoase lucruri. Daca esti inconjurat de persoane inteligente ai numai de invatat si nu poti sa ajungi decat departe.
8. Sentimente. Sa plangi pentru un personaj si sa fi fericita pentru implinirea lui este un sentiment minunat si merita sa il traiasca fiecare om. Chiar daca pare cumva ciudat, asta iti dezvolta empatia si poti comunica mai bine cu oamenii, insa sa nu te pierzi printre cuvinte si sa uiti drumul spre oamenii din jurul tau.
9. Momentele in care iti cumprei o carte sunt atat de satisfacatoare. Dupa lunile de munca pentru a strange cei 40 de lei ajungi sa pui mana pe carte, sa o rasfoiesti si sa o admiri pe raft. Este pur si simplu incantator.
10. Iubirea. Sa iubesti inveti din carti. Nu stiu cum e sa o traiesti pe pielea ta, insa daca e la fel de bine cum scrie in romane, atunci ma bucur ca inca imi astept Printul.

Citesc pentru ca iubesc! Multumesc Librariei Online Libris pentru to ceea ce face!
Reacții:

8 comentarii:

  1. Foarte frumos!
    Îmi place cum ai început cu un istoric al pasiunii tale pentru cărţi.
    "Mirosul de carte noua" hi hi,i love this smell :)
    Mult succes!\^o^/

    RăspundețiȘtergere
  2. Vai , foarrrrte dragut :> bravo ,
    Iti tin pumni >:D<
    hug

    RăspundețiȘtergere
  3. 9. Momentele in care iti cumprei o carte sunt atat de satisfacatoare. Dupa lunile de munca pentru a strange cei 40 de lei ajungi sa pui mana pe carte, sa o rasfoiesti si sa o admiri pe raft. Este pur si simplu incantator.- Cat de adevarat, ma simt in al 9-lea cer cand strang cativa banuti ca sa-mi cumpar carti din nesfarsitul wish-list.Felicitari pentru articol si mult succes!

    RăspundețiȘtergere
  4. Draguuuut :X Frumoasa postarea :)Mirosul de carte noua :> Prietenii, sentimentele ;;) Foarte frumos :) Succes!

    RăspundețiȘtergere
  5. Descoperirea sinelui. Sunt foarte de acord. Și prietenii dobândiți... acum cunoscut persoane minunate prin intermediul blogului! :)
    Mult succes în concurs!

    RăspundețiȘtergere
  6. Descoperirea sinelui a făcut ravagii la mine:)) Înainte eram fata timidă care stătea în spatele clasei și se uita pe pereți. Acum... sunt total alta. O simt eu așa. Și nu putea fără cărți. Aș fi rămas tipa aia tâmpă. Cărțile fac irevocabil parte din viața mea.

    RăspundețiȘtergere
  7. Foarte frumos! Într-adevăr, citind ne descoperim. Cum zice și Vero, când m-am schimbat a fost ca un Mai-puțin-Big Bang interior! :)
    Îți propun să corectezi ce ai scris aici! Am văzut că punctează mult corectitudinea! :)

    RăspundețiȘtergere
  8. @Bia Bianca: Pai ma gandeam ca nu pot sa explic exact ceea ce simt fata de carti fara sa explic cum am ajuns sa le descopar. Ma bucur ca iti pace si mersi mult >:D<
    @Eny eNy: Multumesc mult >:D<
    @Awaked: Mda, avem si noi noroc cu bunicii si rudele indepartate :))
    @furelise: Hihi, iti multumesc :D
    @Ralu, Vero si Anca: Se pare ca nu numai eu m-am transformat! Ma bucur mut ca va regasiti in cuvintele mele. Inseamna foarte mult pentru mine ca am reusit sas surprind asta si sa se potriveasca si cu persoanele voastre... >:D<
    Multumesc tuturor pentru gandurile bune! Va pup si va imbratisez! xoxo

    RăspundețiȘtergere